Era atât de frig și de întuneric în casă încât am ascultat-o pe mama și am ieșit afară. Am tras cu bulgări în Dacia galbenă a lui nea Titică până m-am plictisit și am început să-i desenez ochi, sprâncene groase, chiar și mustață i-am făcut, apoi i-am schimbat cauciurile, cutia de viteze, farurile, și, când am terminat, m-am urcat la volan și am condus până la Paris și înapoi. Apoi m-am trântit în zăpadă și am privit cerul. Cățărat pe steaua lui, nea Titică mi-a făcut cu ochiul, eu i-am zâmbit și am supraviețuit.
Abisuri 
Lasă un comentariu