Ai făcut ochi? Nu mă așteptam să te zăresc atât de devreme. Soarele abia de-a început să-mi încălzească oasele bătrâne, vântul abia de se abține să-mi nedoarmă nopțile lungi, intunericul cu greu se lasă dus și cântecul greierilor încă mai are de așteptat. Dar tu? Tu știi cât de dor mi-a fost de tine, de lumina zilelor petrecute împreună și de mirosul de lemn ars al serilor privind, amândoi, luna. Ai făcut ochi? Nu mă așteptam să te zăresc atât de devreme, dragostea mea. Atât a spus și apoi s-a îndreptat, încet, încet, spre casă.
În urma sa, un ghiocel à rămas să privească, încă timid, cerul.
Abisuri 
Lasă un comentariu