Când s-a pensionat, s-a mutat într-o căsuță mică, la marginea pădurii. Prietenele ei cele mai bune au rămas la oraș. Că facilități, că farmacii, că doctori de familie, că aia și aia. Poate că aveau și ele dreptate. În ultimele două luni s-au dus și Stela și Ana. Infarct, bătrânețe, cine să mai știe. Ea nu-i făcută din același aluat. Ea, când simte că nu mai poate, ea își ia zborul, peste mări și țări. Așa-i spune. Tânărul își trage pantalonii pe ei și îi zâmbește. De data asta o s-o țină cel puțin trei luni.
Lasă un răspuns