În clipa în care te-am zărit, am simțit ca-mi iau zborul. Brasov Paris dus-întors scria pe zâmbetul meu și tu m-ai înțeles din priviri, am băut o cafea, apoi încă una, apoi un pahar cu vin, apoi încă unul, apoi cine mai știe, până ce zorii ne-au trezit și tu te-ai ridicat încet iar eu mi-am luat un an sabatic, să vedem lumea, și apoi am așteptat să te întorci, ți-am gătit cele mai bune bucate, mi-am dat cu cele mai fine parfumuri, copilul s-a făcut mare, dar tu n-ai mai venit. Tu erai al naibii de căsătorit.
Lasă un răspuns