Iorgu, așa îl alintam după ce ne-am cunoscut. Îmi făcuse curte ca pe vremuri. Flori, parfumuri fine, buze abia lipite. Ne-am luat, ne-am iubit, am visat, au apărut trei copii, slujbe la stat, eliberare buletine la primăria din orașul x, pentru mine, cadru didactic, pentru el. Fără aer condiționat. Ajungeam seara acasă și nu ne vedeam. Nu ne auzeam. Făceam un duș și ne culcam. El pe canapea, eu cu obloanele trase. Iorgu. Așa îl alintam după ce ne-am cunoscută. Până la un moment dat când a apărut ea. Migrena.
Lasă un răspuns