-
Continue reading →: Să-mi văd de treabăCând le-am spus că plec, mi-au spus să-mi văd de treabă pe acolo și să nu întreb pe nimeni nimic. Mai ales prin gările de metrou. Mi-au spus că francezii sunt aşa şi pe dincolo, să am grijă ce şi cum, să nu cumva să. Am ascultat. N-am întrebat pe…
-
Continue reading →: RaftulPe un oarecare raft, castelul pălărierului se întâlnește cu mama câinelui. Se salută politicos și își vede fiecare de viața lui până când, între două fronturi, se răspândește brusc, un miros de roșcata amară. Așa e când trăiești în țara celorlalți, spune mama câinelui, stați să vedeți când s-o porni…
-
Continue reading →: OptSunt în Gaborone de luni. Am călătorit vreo 15 ore de la Paris până la Johannesburg și, în aeroport la Johannesburg, am ațipit pe un scaun de plastic. M-a trezit John, colegul. El a trăit trei ani în Africa de Sud, știe aeroportul pe de rost și, ca să nu…
-
Continue reading →: Ceva de sărbătoritÎn Franța, prima distracție cu adevărat memorabilă s-a petrecut la o cină cu ţinută obligatorie. Mie uitaseră să-mi spună de ţinută.Am ajuns acolo la ora șapte, cu un zâmbet larg şi nişte blugi rupţi în genunchi. Locul ales era o pivniță sub oraş, undeva în centrul Frantei. Pe post de…
-
Continue reading →: CuvinteÎmi stau pe limbă. Uite-aici, zice, și-și atinge vârful limbii cu degetul. Când să le prind, ia-le de unde nu-s. Apoi îmi fug pe sub ochi și mă amețesc de mor. Într-un final, se amestecă. Atunci știu sigur că nu mai e nimic de făcut. Să mor eu dacă știu…
-
Continue reading →: BibliotecaIorgu își aprinde pipa și deschide fereastra. Camera asta mică și întunecată, plină de cărți, este odaia lui preferată. De când a moștenit casa, în odaia asta se refugiază când ceva scârțâie. Că-i Mia, nevastă-sa, nervoasă sau Stela, nepoata pusă pe șotii. Azi Iorgu e mai obosit decât în alte…
-
Continue reading →: FarfurieScriu repede, să nu uit. Mai demult, viața mea era ca o farfurie uriașă din care fiecare se servea. Unii dimineața, cu unghii boate, amestecau nechezolul cu o linguriță de alarmă. Alții se înfruptau doar la prânz. O zeamă făcută din resturi. Restul de oase, restul de le pâine, doi…
-
Continue reading →: Timpuri noiGigi R. din echipa de leadership, se prezintă el. Dana, îi răspund eu și apăs pe etajul zece. Gigi R. e pierdut în gândurile lui. Eu sunt pierdută în ale mele. Ar fi împlinit 87 azi. Doi copii, o casă din temelii, un bărbat dificil, un erou muncii al socialiste.…
-
Continue reading →: FrunzeAdun frunze. Galbene, roșii, portocalii. Unele, încă verzi. Alee, greblă, cerul picură fulgi. Șoapte. Iarna asta va fi grea. Ce zici? Minus, zice, ca pe vremuri. Aprind focul, aprind lumânările, tac, adorm. E atât de cald. Dincolo de pleoape, o gară. Îmi iau un sandwich de la Macdonalds și aștept.…
-
Continue reading →: ȘoseteMi-am cumpărat niște șosete de lână, cu model. În liniu și în culori. Mi se lipesc de tălpi precum tu îți lipeai privirea de spatele meu. De sânii și de buzele mele. De sufletul meu. Mai știi, eram într-un vârtej greu de închipuit, treceam nopțile cu viteza luminii și zilele…







