M-am hotarat sa nu ma mai pierd de sub control in avalansa evenimentelor
neplanificate. Acele evenimente cu impact puternic la prima vedere dar atat de neesentiale in definitiv.
M-am hotarat sa incerc cate putin din ne planificarea pasilor de zi cu zi gustand astfel aroma unui impact „cultural” intre eu cea de ieri si eu cea de maine. Sa incerc sa-mi scot nitel nasul din sertar , acel univers plin de principii mult prea prafuite indraznind o alta abordare a punctului de vedere obisnuit al ‘maselor’.
Inainte de a ma arunca in forfota cu alunecare aleatoare si a-mi putea astfel evita nesansa sau chiar sentinta la ceva mult prea brutal, acel tip de leziune ireversibila pentru bietele-mi oase, m-am hotarat sa ma prind cu un carlig de tocul usii si sa-i privesc duios pe ceilalti deja dati de-a dura de vartej intr-un circuit labirintic cu intrari multiple si iesire unica.
Sau, eventual, sa indraznesc un ceva mai mult, de-a dreptul malign si impotriva fricii de vid, acel pas inainte fortat de eforturi peste medie dar atat de necesar iesirii din cerc? Ma mai gandesc …
Abisuri 
Răspunde-i lui dagatha Anulează răspunsul