Ascult. Privesc. Acumulez promisiunile celorlalti. Cuvinte rotunde. Cuvinte frumoase. Cuvinte asteptate. Dar doar cuvinte.
Vorbe in ritmul modei, cu tendinte asteptate cu sufletul la gura. Dar doar simple vorbe. Si multe in final goale. Golite pe drum sau recuperate deja goale. Vandute goale cu buna stiinta.
Sau poate doar mi se pare. Detaliu nesemnificativ.
Eficacitate de o farama de clipa. Vanzatori de vorbe fascinati de fascinatia inca inocentilor din fata. Inocenti fermecati de putera gandului, ascultand ceea ce demult ar fi dorit sa auda.
O farama de clipa magica, un echilibru perfect intre cerere si oferta.
Asteptari prelungite. Concesii „in speranta ca”. Deformari intr-un sens sau altul, dupa cum vor ceilalti. Serpentine in bataia vantului. Astaptand golirea cuvintelor, descarcarea vorbelor, trasformarea visului vandut in ceva tangibil.
Efemera speranta. M-am inselat … Momentele sunt unice.
Am cerut sa pot face ceea ce mi-ar fi placut sa fac. Am avut libertatea de a o cere. Si atat.








Lasă un comentariu