Astazi as fi vrut sa-mi imbogatesc teancul de ipostaze cu alte ipostaze culese de pe ici pe colo, mai ales de pe colo, la o oarecare distanta care ar fi meritat cu orice pret a fi strapunsa chiar si pe indelete in viteza melcilor la pas de semafoare expres reglate la « 50 la ora » duminicali.
Astazi as fi vrut sa ma topesc in atmosfera uitata unor altor timpuri, veacuri ingropate de ceva vreme, sa ma pictez in gri abis si ma uit pe undeva pe drum, perfect aliniata pe marginea unui trotuar in panta, in asteptarea ploii gri inchis.
Astazi as fi vrut sa va povestesc imagini colorate furate printre garduri inca goale, sa va desenez arome gustate dintr-un loc atat de aproape de ceea ce am cunoscut odata, sa va povestesc senzatii la picior printe stradute incovoiate de atata amar de vreme.
Dar astazi n-a vrut sa fie decat doar la inceput. Restul s-a petrecut de pe marginea gandului privit melancolic de pe fereastra deschisa putin cate putin in asteptarea repetata aproape la infinit a unui verde lenes de duminca inainte de pranz.
Astazi nu pot decat sa va promit ca maine va exista cu siguranta, poate chiar la primavara.
In asteptare, doar cateva ipostaze pe fuga. De proba.
Lasă un răspuns