Stau pe-o insulă aproape pustie
Și citesc gânduri.
Paginile cresc
Una câte una
Și se răsfoiesc
Bătute de vânt.
Mă scufund pe rând
În valuri
În spumă
În sare
Și mă descopăr bucată cu bucată
Un pic altfel
La pagina următoare
Până când dispar cu totul
În uitare.
Stau pe o insulă pustie
Și număr printre rânduri
Pietrele
Și printre pietre
Corăbiile.
Când nu-mi ies la număr
Închid ochii și aștept
Să treacă momentul.
Apoi privesc marea
Si mă scufund la loc
Între două pagini.








Răspunde-i lui abisurile Anulează răspunsul