Nu, nu sunt multumita de frizer. L-am schimbat acum o luna, cel dinainte era o ea, imi povestea vrute si nevrute, vorbea des si ne-sacadat si, din cand in cand, imi oferea un pahar de sampanie pe care il refuzam sistematic. Tot sistematic imi oferea cafea sau suc sau si cafea si suc sau ceai. Din cand in cand acceptam, din plictiseala, le sorbeam rasfoind reviste „people” din care barfele curgeau rauri si timpul trecea oricum.
Salonul vechiului frizer era tinut de doi homosexuali in floarea varstei ce-si petreceau vacanta de vara mereu in acelasi loc, undeva prin mijlocul Frantei si de fiecare data povesteau incantati despre diverse si variate minunatii. Arheologice. Sau doar naturale.
Cei doi homosexuali patroni lucrau in echipa, unul spala si vopsea si celalalt tundea si facea conversatie. Aveau clienti fideli, in general dame trecute de floarea varstei ce-si cautau o a doua tinerete. Indrazneau in generale tunsori uschite si chiar cand nu le ieseau perfect zambeau incantati.
Vechiul meu frizer s-a mutat intr-un salon nou, departe. S-a hotarat sa devina patron si a lasat totul balta intr-o sambata dimineata.
Noul meu frizer nu vopseste, nu vorbeste foarte mult si tunde doar cu masina de tuns. Rezultatul este in general satisfacator dar momentul spalatului e mult prea dureros, pozitia e la limita chinului si prezentarile de moda afisate cu pompa pe ecranul plasma 150cm nu schimba sensul lucrurilor mai deloc. Rastingnita in pseudo-ligheanul cioplit in faianta dura si ne-ergonomica regret amarnic scaunul masant din salonul tinut de cei doi homosexuali in floarea varstei.
Nu, nu sunt multumita de noul meu frizer.








Răspunde-i lui Trezire divina Anulează răspunsul