De multe ori zilele se petrec de capul lor, in afara oricaror reguli, intr-un contrasens parca impins la maximum. Exista o perioada de acomodare cu astfel de zile, dupa care totul devine doar un altfel de rutina. A te pune impotriva curentului in astfel de situatii nu ar putea schimba decat eventual punctul de vedere asupra desfasurarii lucrurilor. Lucrurile in sine se petrec asa cum le-a fost dat sa se petreaca.
Azi a fost vorba de umed si umed i-a ramas numele. Oameni ingramaditi in scaune ingramadite de alti oameni si mai ingramaditi pareau tristi si gri la prima vedere, eu ii priveam pe toti de sus, agatata de singura bara libera si nu-mi puneam deloc intrebari, asteptam doar urmatoarea statie si cand urmatoarea statie se arata o evitam cat puteam. Apoi priveam schimonosita la barbatul rasfirat pe scaunul de sub bara incercand sa-i evit pantofii bine lustruiti agatati in varful unor membre asezate fix in diagonala cu iesire la culoarul plin ochi. Floarea varstei nu-l tragea de maneca si el profita cat putea de aceasta situatie confortabila. Din cand in cand se punea de cate o frana brutala si atunci ma schimonoseam si mai tare, oamenii din jur motaiau si ei, la fel de schimonisti, situatia era ideala anonimatului ascuns de mase. Si tot asa mai departe pana la capat.
La capat n-am gasit loc si tot in picioare agatata de o bara am stat pana cand a trebuit sa cobor si atunci mi-am tras caciula zdravan pana aproape de nas si m-am scufundat pana peste urechi in zeama rece si deasa prin care o multime compacta de oameni trecea zgribulita ocolind balti in formare. La coltul strazii o cafenea facea strengar cu ochiul si n-am putut-o trece cu vederea, ocolind-o. Un amanunt semnificativ caci practic singurul putin altfel.
Intalnirea de la ora zece a avut loc la unsprezece si un sfert drept pentru care m-am suparat rau si mi-am spus ca alta data o sa iau masurile corespunzatoare sa nu se mai intample in sensul asta, dar stiu sigur ca vorbele-s la indemana celor care nu-si gasesc faptele la inaltimea asteptarilor.
Acestea fiind spuse, nu trag linie inca dar impresia generala e deja bine trasata, e trecut de pranz si statistic vorbind, situatia e clara.
Abisuri 
Eeeiii… poţi să ştii ? Nu aduce anul ce-aduce ceasul ? Numa’ să fie-ntru-un ceas bun ! Că de-alălalte văd că te descurci să îţi procuri. 😆
Ma descurc bine, nu stiu zau cum fac, se tin toate scai copiindu-le pe cele din fata. Eu tot astept sa treaca, pana acum nu prea-s semne…
Vor fi şi zile mai bune fără bălţi , fără dezamăgiri, cu satisfacţii. de care îţi doresc să ai parte !
Multumesc ! De atatea balti am invatat sa le ocolesc. La inceput incercam sa trec prin ele. Degeaba, balta ramanea si consecintele le suportam doar eu, pe propria-mi piele.