Exista intalniri si intalniri, uneori cu reguli aplicabile „per total”, alteori fara, sau doar cu alte reguli, succesul e catarat mot acolo unde privelistea globala permite perceptia schimbarii de decor.
In ceea ce ma priveste, am sapat mult pe la baza, aplicand intotdeauna cam acelasi set de reguli „impresia la prima vedere conteaza”. Cu alte cuvinte „vedeam, simteam, analizam, categoriseam: per total de incredere, per total bun de trecut la altceva, cat mai repede”.
Am tot sapat pana mi-am dat seama ca sap cam degeaba de catava vreme, categoriile o cam luasera razna rau si in spatele deciziilor orbecaiam aiurea in tramvai tot intrebandu-ma pe unde si mai ales de ce ma impotmolisem.
Pana ieri cand mi-a iesit in cale o concetateana. Ne-am salutat scurt, eu initial cald, ea de la inceput rece. O privire rece ea, o analiza la cald eu si … gata. Categorie identificata cu viteza luminii – per total bun de trecut la altceva. Apoi mi-am vazut mai departe de treaba. Trei ore si ceva putin mai tarziu categoriseala mi-a fost confirmata de unii si altii, cu ceva vechime in jurul „subiectului”, mirati la randul lor de hiper-perspicacitatea de care dadusem dovada.
Si atunci am analizat profund chestia si diferentele fata de alte chestii de acelasi gen.
Concluzia : regulile se schimba odata cu nuantele limbilor si odata cu diversele apucaturi culturale.
Aviz amatorilor.
Abisuri 
te poti face mic sa iau cu mine cand intalnesc persoane noi? asa, pentru o sumara analiza…
Zau nu merita, nu sunt fiabila …
scuze pentru confuzia de gen 🙂
Bai nu-i deloc, din contra caci pica la tanc, exact in faza cu subiectul. O altfel de intalnire, un alt fel de reguli si alte perceptii.
cu o abilitate de genul asta ai putea deveni „furmizor de indicatii pretioase”, cum zicea dem r.
😉 Mai bine pas.
da ferma mai esti!
intoleranta?
inadaptabilă? mie chiar mi-i părut convenabilă!
sau avem potenţial spiritual compatibil?
dacă am intuit ceva, aştept răspuns!
Madi şi Onu
Cred ca este o chestie de nuante, mai degraba de interpretarea lor. Culturala, gen „vorbim aceasi limba, descifram cu acelasi dictionar la indemana”. Mie una mi s-au lamurit multe dupa intamplare.
Chiar devine interesant cazul.
Mă gândesc la tine, în plan virtual desigur, şi am percepţia unei comuniuni sufleteşti a stării de bine, în planul unei bucurii de a fi alături, ştiind că ne percep intim, într-o manieră pur şi simplu emoţională.
Şi mi se pare o ciudăţenie cu implicaţii de serotonină.
Sper, că mă exprim nu prea încâlcit., deşi starea de bucurie nu are nevoie de explicitări.
Ea există, şi se trăieşte/percepe, pur şi simplu.
Madi şi Onu
Da, stiu.