Abisuri

În căutarea adevărului interior

Pe post de buna ziua


In fiecare dimineata o salut din obisnuita, zambindu-i cu indulgenta gestului un pic prea matinal. In fiecare dimineata ii privesc doar tacerea lipita de fila de ziar desfacut la intamplare sau doar pierduta undeva pe la mijlocul unui ecran in stand by. In fiecare dimineata ii astept raspunsul cu sufletul la gura dar in fiecare dimineata imi inghit neconsolata frustrarea pasind in final doar rar si apasat pe langa, spre liftul derapanat.

Femeia receptioneaza doar zambete in schimbul tacerilor, consolidandu-si nestingherita pozitia de paznic. In fiecare dimineata incerc sa-i canalizez privirea undeva dincolo de coltul dreapta sus al geamului asezat intre ea si lumea inconjuratoare dar in fiecare dimineata imi inghit gres-ul in amarul incercarii terminate sistematic in esec.

Imi propusesem la un moment dat sa-mi lipesc artifical si doar temporar propria privire de linoleul proaspat spalat dar am esuat incorfortabil putin iniantea celui de-al treilea pas. Un mi-s data sa-mi calc peste bunele maniere chiar si impinsa de la spate de situatii incorfortabile.

Incercasem la un moment dat sa imbin bucati de explicatii valabile in scenarii potential posible “prea timida” , “prea frustrata”, “prea mandra”, “prea jos”, “prea sus”, “prea ocupata” dar n-am reusit si m-am lasat pagubasa imediat dupa, in lipsa de elemente doveditoare.

Toate incercarile de a schimba intr-un fel contextul fiindu-mi sortite esecului, de vreo cateva zile incoace am sfarsit prin a ma auto-consola spunandu-mi ca frustrarile matinale in fata non-gestului asteptat pe post de raspuns pot fi adresate printr-un unghi mai putin obtuz decat media atata vreme cat un sut acolo unde doare mai tare poate fi trait ca stimulant matinal si transformat pana la urma intr-un fel de etalon pentru «se poate si mai rau ».

7 răspunsuri la „Pe post de buna ziua”

  1. Avatarul lui vax-albina

    Incerc si eu explicatii banale ca sa nu te simti neglijata. Nu cumva priveste spre o imagine de aia, de supraveghere, si, de fapt, tu existi pentru ea doar atunci cand apari pe ecranul din dreapta sus?

    1. Avatarul lui abisurile

      Am analizat un pic perceptia mea vizavi de cea a colegilor si mi s-a spus ca poate fi vorba de o problema „culturala” si ca ar trebui sa o salut spunandu-i pe nume. Sau poate ca nu ii e bine pe postul pe care il ocupa (mi se confirma una din supozitii ?). Nu stiu sincer daca exista cineva pentru ea , cred mai degraba ca vrea sa treaca neobservata cu toate ca nu stiu cum se poate simti mai bine neobservata?

      1. Avatarul lui Dana Lalici

        O, ba da, uneori neobservata e cea mai buna stare pe care o poti avea sau la care poti tanji., Nu inteleg lipsa de politete, e drept, dar pot sa inteleg ca vrei sa treci neobservata. Uite ca imi dai idei. Din nou.

      2. Avatarul lui abisurile

        😉 Ok , sa zicem ca uneori e confortabil sa treci neobservat. Ceea ce m-a mirat pe mine este ca afiseaza o posibila frustrare fata de un post care nu i se potriveste si in acelasi timp apasa cu putere cu degetul pe rana „sunt si mai invizibila”

  2. Avatarul lui Dana Lalici

    Daca asta e varianta ei, dorinta de a fi invizibila, atunci nu cred ca o face special, cred ca e mai degraba inconstient. Desi la unii nu e vorba de asa ceva, pur si simplu sunt prost crescuti.

    Dar tu fata draga, m-ai determinat sa scriu azi despre cu totul altceva decat aveam de gand. Uite de ce imi place mie sa te citesc, chiar daca nu reusesc sa patrund de fiecare data pana la esenta, poate chiar se intampla sa dau cu bata in balta.

    1. Avatarul lui abisurile

      Ma duc repede sa citesc sa vad despre ce este vorba.
      P.S. Azi am salutat-o in gand si am trecut mai departe.A fost bine , si pentru mine si probabil, dupa cum zici, si pentru ea.

  3. Avatarul lui Acru-amar. Caldura mare | Abisuri

    […] sfarsit, capatul s-a prezentat cu indulgenta-i matinala tipica. De data asta i-a zambit voios si i-a raspuns la salut urandu-i o zi perfecta. A zambit amar si s-a gandit fara sa vrea la sucul de portocale acru. A cerut […]

Răspunde-i lui abisurile Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.