Contrast flagrant
Dimineata devreme.
Trei scame rosii
Pe un covor verde
Imagineaza geruri
Napraznice.
Undeva deasupra
Un soare pal
Arde cu dinti albi
Pe un fond plat.
Indiferenta matinala
Molipseste aleatoriu
(Complet intamplator?)
Aburi flamanzi
Evadeaza pe nas
Sufocand aerul
Cu o gramada de resturi :
Un gard rugina
Trei tije ou de rata
Un rosu aprins
Toate calcate in picioare.
Cinci secunde mai incolo
Victime colaterale
Pe sub talpi groase,
Privesc lumea doborate de situatie.
Alunecand ritmat, pas cu pas,
Gandurile cad petale
Nascand mormane.
A trecut pana si toamna…
Abisuri 
….pe unde calci tu, cea trecătoare prin toamnă …pierdută? Uneori jur că aş vrea să văd şi eu ce vezi tu. Măcar 5 minute. ce zici? Mă ajuţi? Sau mai bine lasă, descopăr eu până la urmă….sper.
pe langa un gard ruginit, dimineata devreme, la cinci grade deasupra unui zero relativ 😉
Deci gânduri erau toate acele petale căzute? Mi-e dor de tine, Abisuri.
Gandurile erau in urma petalelor. Atata de rosu risipit degeaba…. De mine sub ce forma?
Uite așa, de câte un semn de la tine, de tine. Sunt într-o așa dispoziție, că mi-e dor de suflete dragi.
Pai e ok atunci, e iti fac cu mana de cate ori pot 😉
Inspirație și bucurie, Abisuri!
Sa cada buluc, sa ingroape virusii de tot, sa nu-i mai vad
Bine că pe nas evadează doar aburi. Ferit-a Sfântu’ de râuri, fluvii şi e-fluvii.
Mai ce metaforic esti 😉 Fluvii si efluvii … Pai na! Am scurtat si eu, putin razant ce-i drept,
Să mă fi molipsit ? 🙄
Sa fie de rau?
Mi-a luat un sfert de oră să-l găsesc, da’ l-am găsit !!! 😆 Aşa-i când te lasă memoria… 👿
Deci, haiku de Constantin Păun, apărut în volumul „Cristale haşurate”, 2008 :
„Mă uit la tine
Plină de metafore
Şi ard cu totul”
Variantă rescrisă, proprie :
Mă uit la tine
Cum arzi
Şi mă umplu de metafore.
😆
A meritat cu varf si indesat sfertul ala de ora (academic sa-i ramana numele, nu?)
şi toamna e datoare cu o ducere, chiar şi a trandafirului… scamă. 🙂
A, deci tu ai prins ideea , ce bine , era si pacat sa se lase dusa degeaba 😉
A trecut şi toamna…
Să ştii că vecinul din faţa mea încă mai are trandafiri înfloriţi…sunt cam îngheţaţi, iar roşul lor e sângeriu
Macar EI nu sunt rupti si calcati in picioare.