3,2,1 „valider” si imediat, imediat dupa, invartiti butonul spre dreapta. Nu, nu spre stanga, reincepeti. 3,2,1 …
Odata invartit butonul spre dreapta, intrati timid tarsaind slapii albastri, priviti putin spre stanga, cautati-va in loc liber, maturati mai intai cu privirea sirurile verticale de spatii maro „foncé”, identificati-va mai apoi propriul spatiu, eliberati-va de prosopul alb, eliberati-va de tricoul negru, eliberati-va de slapii albastri, umpleti cu nesimtire spatiul maro „foncé”, calcati apasat prin apa rece, simtiti frisonul, stropiti putin in stanga si in dreapta, nu priviti nici in stanga nici in dreapta, inventati-va o limba vorbita doar de voi, scufundati-va in apa rece, din ce in ce mai rece, simtiti frisonul aerului de munte, priviti stelele, priviti luna, admirati muntele, binecuvantati caldura relativa a apei cu miros de clor, inchideti ochii, deschideti bratele, inaintati, ingnorati tipetele din stanga, din dreapta, ignorati atingerile din stanga, din dreapta, deschideti ochii, priviti luna „se ingroasa spre stanga”, admirati muntele, simtiti frisonul aerului pe crestetul ud, scuturati-va de prea plinul momentului, priviti cerul albastru „foncé”, priviti aburul, simtiti clorul, parasiti in bulbuci desi apa, apasati clanta umeda, simtiti caldura, priviti dincolo de abur, gasiti-va un loc nu foarte fierbinte, strangeti-va bine picioarele, genunchii cat mai aproape de nas, simtiti aburul, ignorati aburul, respirati rar dar bine, deschideti larg gura, nu, nu tipati, respirati, numarati pana la zece, la „zece” apasati pe clanta. La „noua” tresariti brusc, treziti de un picur rece, strain. Priviti in sus, identificati sursa, ascundeti-va grimasa, ascundeti-va rictusul, inghititi-va dezgustul. La zece apasati pe clanta si iesiti, iesiti cat mai repede, identificati dusul, asteptati-va randul, 3,2,1… apasati pe butonul de sus, lasati-va clorul sa se scurga, eliberati picurul, ingropati picurul, uitati picurul. Zambiti.
E sase ianuarie si asta explica picurul.
Articol inspirat dintr-o intamplare reala si un posibil raspuns la Psiluneala.
Încă bototești? 😆 Azi e în 12 ianuarie…
Cosmaruri, cosmaruri …
De fapt, am vrut să zic „bobotești”, de la Bobotează.
Pai eu boboteam , altii craciuneau
…asta ce e, fată? Tehnică de luptă şi supravietuire?
Un fel de … Picurul ucigas 😉
De la spatiu tehnic cu butoane ce te duce cu gandul la sci-fi, la spatiu chimic cu broboane si natural cu munti si cer albastru si toate astea pentru a apasa pe clanta?
Interesant si complicat in acelasi timp!
Clanta e meafora iesirii. Din impas ? De fapt lucrurile s-au petrecut cam asa : o piscina in are liber plina de rusi, apoi un hamam, plin de rusi, apoi o sauna, plina de rusi si ai lor picuri de sudoare. Nu exista alta posibilitate.
picurul ucigaş? şi mă mai mir că ne acuză vladen că în spatele duioşiei suntem atât de cinice! 😆 mă rog, nu e chiar o acuză…
Am ratât povestea temei … Asa ca mi-am imaginat cu totul si cu totul altceva. O poveste adevarata cu niste picuri .
la saună şi la ruşi m-am gândit şi eu. dar şi la ieşirea în grabă pe usă când îţi vine fata acasă cu pretenentul şi, ca să nu scoţi puşcociul, asuzi abundent şi o tai pe uşă prin zăpezi şi gheţuti până la prima baltă cu copcă în care să te scufunzi. Am nimerit-o pe undeva?
Sauna. In rest, …cum nu stiam de unde provine tema nu m-am gandit deloc la pretendenti. Am interpretat in felul meu … titlul , asa, metaforic.
[…] Abisurile […]