@ Sam Roach
Bărbatul a aruncat o explicație scurtă. Publică. Apoi a privit în urmă și a oftat. Orice fel de decizie îl golea de el, lăsându-l undeva între două stări. Se simțea tras de mânecă de zeci de întrebări contradictorii, de zeci de posibilități ratate. Se simțea lăsat undeva între el și ceilalți, o imagine deformată de prea multele și mult prea rapidele interpretări. Se simțea trădat de conștiința colectivă trasată de prea multele și mult prea rapidele interpretări.
Se simțea golit de el și apoi aruncat că un prezervativ consumat. Se simțea singur și laș, un punct involtuntar înainte de termen. Înainte de cuvine. Linie trasă cu apăsarea celorlalți peste multe alte (posibile) cuvinte. Gumă roasă de asperitățile prea multelor pagini mototolite și apoi aruncate într-un coș de gunoi „special maculatură”. Mult prea prezenta maculatură înconjurătoare. Aparent nesemnificativa maculatură generată de mult prea repetatele-i non-decizii.
Se simțea un nimic abstract, imposibi de redat. Nimicul actului provocat de conveniențele în rigoare. Nimicul non-actului propriu.
Bărbatul s-a lepădat într-un sfârșit de femeie, și-a șters o lacrimă în treacăt și apoi și-a văzut de ale lui. Aparent nestingherit. Aparent stăpân pe situație. Aparent mulțumit de turnura lucrurilor. Aparent el. Ca întotdeauna, aparent el.
Știi, citind și recitind (m-a fascinat textul, recunosc, poate și prin adevărul frust și simplu din spatele cuvintelor), mi-au sărit în ochi câteva expresii (ca-ntr-un cod al textelor pe care le citești cu proprii ochi, pardon cu propriile amintiri sau experiențe): „imagine deformată, golit de el, maculatură, repetate non-decizii, non-actul propriu, aparent el, ca-ntotdeauna”.
Pe scurt… m-a impresionat mesajul textului tău. Poate și pentru că m-am uitat, iar, într-un mod (sau dintr-o perspectivă) egoist la el.
Este un „act ratat” extras dintr-o realitate cruda. Involuntar ratat dar ce mai conteaza circumstantele. Eu nu am facut decat sa redau o posibila concluzie, o posibila interpretare. A lua o decizie nu este la indemana oricui si asta este de inteles. Ceea ce nu este de inteles (pentru mine) este de ce oamenii care nu stiu si nu pot lua decizii se incapataneaza sa creada ca pot? Iti multumesc pentru cuvinte. Nu pot decat sa ma bucur ca interpretarea actului ratat a creat senzatii. Este fix scopul scrierilor mele.
excelent scris…
Multumesc
aparent în spatele lui o altă femeie râdea. mmmm…. erkel cumva?
Intotdeauna exista o alta femeie …