Ma trezesc mai tot timpul plina
Plina de iluzii, de ganduri
Plina de intentii, de gesturi
Plina de ziua care incepe
Plina de mine …
Prea plina de mine
Ma scurg printre cuvinte,
La inceput putine
Prin cateva semne
Ma scutur de inutil, ma imbrac in spatii
Ma pornesc la drum golindu-ma de semne
Printre senzatiile generate
De semnele celorlalti.
Exclam uluita „ce senzatie si ultima exclamatie !”
Ceilalti nici nu stiu cat de multe senzatii provoaca
Doar simpla lor prezenta
Imi simt trecerea alunecand
Printre spatiile umplute de altii
Si compun …
Golindu-ma incet pe drum
Adaug sens spatiilor
Tacerilor le pun mot si apoi zamabesc
Cret
Adaugand alte senzatii spatiilor.
Cuvintele nu mi le aleg la intamplare
Ar iesi spatii umplute mult prea standard
Cuvintele mi le leg
In functie de nivel
Cand ma golesc de tot
Sting lumina si ma umplu la loc.
Acest articol este un raspuns la Psiluneala saptamanii in curs.
Lasă un răspuns