(pentru Vax Albina)
Gandurile stau ciorchine pe pervaz
Numarand trecerile
O trecere, doua treceri,
Cuvintele se preling cu dictionare cu tot
Nemaivorbite
Nemaiauzite…
Undeva cineva isi plange mortii
„Mor cuvintele pe rand
Iar noi le numaram in urma
Doar spatiile”
Treceri diverse sunt semnalate pe „canale”
„Au trecut si pe la noi
Cu mana intinsa s-au tot dus
Cerc si mai apoi roata
Si n-au mai plecat de atunci tot vin
Ciorchine”
Eu ascult canalele
Antena imi graieste cunoscut
Imi spun „nu s-au dus de tot
Chiar toate cuvintele, datorita rotii
Cuvintele se rotesc, auzite”
Caut semnificatia faptului
„Graiesc deci exist
Dincolo de roata…
Roata e un fapt divers infinit
Supravietuire la lupa – tantar devenit armasar”
Necesitatea rotii imi e inca
Imposibil de dovedit
Pana la dovada finala
Ma rotesc si eu odata cu ea
Ascultand canalele
In locul cuvintelor lipsa.
Onorată de răspuns. Încă încerc să descifrez codul ascuns. Ce cred eu că vrei să spui e un adevăr cam trist. Bine că totuşi se-nvârte. Lumea, vreau să zic.
E trist, e adevarat, dar e adevarul NOSTRU, ne-a fost sa ne fie dat roata, ne invartim pana o iesi de-o solutie. Pana una alta datorita rotii asteia cuvintele nu mor chiar toate, le mai aude lumea intr-un context desigur involuntar, nedorit, huiduit si totusi context.
Cuvintele nu mor, ele doar se caută unele pe altele, într-o sarabandă nebună de sensuri, într-o roată a norocului. Dacă tu ești cel norocos, la tine cuvintele de pe canale se vor înșirui frumos, împărțind bunătate și căldură!
Sensuri ascunse trimit cuvintele tale, bănuite uneori, dar totdeauna frumos rânduite!
Daca nu sunt folosite , cuvintele mor incet dar sigur. Sa le folosim deci ! Cu sensuri si contra sensuri. Multumesc pentru gand.