Mi-ai pus sandalele sub ochi

Incruntându-mi sprancenele

Am căutat cifrele, am găsit cifrele

Pe la mijlocul căutării, am numărat unităţile

Zecile cu zecile, câteva sute bune

Mă dureau sprâncenele de atâtea sute

Şi limba de atâtea sunete

Şi sandalele „nu şi nu, priveşte-ne până la capăt”

Şi capătul „nu-mi văd vârful că-s infinit”

Şi tot admirând – fomele, nu cifrele –

Am mai trecut o pagină, şi încă una

Până am ajuns la pagina „suport”

„Chemaţi-ne dacă vi s-au termină cifrele

Avem experienţă în genul asta de sfârşit”

N-am chemat, am numărat până s-au terminat

Toate paginile cu sandale cu tot.

(acest articol nu este adevertorial, este o senzatie proprie în fata preturilor)