Într-o pseudo-realitate „alfa”
Drumurile se strâmtau spre vârf
Oamenii ţinteau vârfurile cu furculiţa
Servind spumă cu linguriţa.
Într-o pseudo-realitate “beta”
Semnificaţiile se “co-pilotau”
De comun acord
Precum lungimile,
Şi precum undele
Sau poate precum se cădea
Într-o lume fără intersecţii
Fără pretenţii
Într-o lume fix paralelă
Cuvintele treceau totuşi, tocindu-se pe drum
“Semnificaţia vârfului comportă
Fix trei lungimi complet întâmplătoare”
Afirma pilotul numărul unu
Urmându-şi linia, punct cu punct
Pilotul numărul doi încă sorbea
O linguriţă, două linguriţe
“Că doar n-am făcut spumă asta degeaba”
Răspundea între două înghiţituri.
Era o spumă bine făcută
Acoperea totul, liniile deveau contur
Iar punctele vârf.
Lasă un răspuns