Scop precis


Ar fi trebuit să fiu altundeva nu să mă scurg ca un astfalt topit la soare. Să mă doară scurgerea până la os şi eu să stau să aştept să treacă. Vremea aceea păcătos de caldă. Ar fi trebuit să mă doară scurgerea aia până la os, să simt că exist cu scop precis. Scopul scurgerii.

Ar fi trebuit să zac în staţia aceea uitată de Dumnezeu şi să aştept autobuzul acela uitat de Dumnezeu până m-aş fi dus de tot, topită de atâta soare, de atâta staţie, de atâta aşteptare. Ar fi trebuit să mă termin de tot dar nu m-am terminat decât puţin şi când am terminat să mă mai termin am rămas ferm convinsă că totul e dat să fie cu un scop precis. Foarte precis.

14 gânduri despre &8222;Scop precis&8221;

      1. Era frumos, chiar foarte frumos. Doar ca eram atat de eu incat oboseam repede. Si caldura, caldura aceea imi punea capac. Ma dobora cu abur cu tot.

      1. Am să-ți spun un secret: eu chiar mă ocup de asfalt, iar asfaltul meu chiar ține! Fără cuie bătute în el. Altminteri multe avioane nu ar mai putea decola. Totul depinde numai de om! Omul sfințește, chiar dacă nu este un sfânt.

      2. Aşa-i. Am avut ocazia să văd astfalturi lucitoare, roşii, curgătoare, topite, creţ-aderente. E vorba de compoziţie, aşa mi s-a spus, adaptată la climat. În Atena era să alunec pe un astfel de astfalt adaptat. Ca şi la Amman dealtfel. „Totul are un scop” aşa mi s-a spus. N-am ajuns să găsesc cauza, am testat doar efectele

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s