Abisuri

În căutarea adevărului interior

În viață fă-ți de cap, cu cap, până peste cap

    Scop precis

    Published by

    Bloger Abisuri

    pe


    Ar fi trebuit să fiu altundeva nu să mă scurg ca un astfalt topit la soare. Să mă doară scurgerea până la os şi eu să stau să aştept să treacă. Vremea aceea păcătos de caldă. Ar fi trebuit să mă doară scurgerea aia până la os, să simt că exist cu scop precis. Scopul scurgerii.

    Ar fi trebuit să zac în staţia aceea uitată de Dumnezeu şi să aştept autobuzul acela uitat de Dumnezeu până m-aş fi dus de tot, topită de atâta soare, de atâta staţie, de atâta aşteptare. Ar fi trebuit să mă termin de tot dar nu m-am terminat decât puţin şi când am terminat să mă mai termin am rămas ferm convinsă că totul e dat să fie cu un scop precis. Foarte precis.

    14 răspunsuri la „Scop precis”

    1. Avatarul lui wholeblackebeverything
      wholeblackebeverything

      Frumos , topită de soare .

      Răspunde
      1. Avatarul lui abisurile
        abisurile

        Chiar prea topita, era sa raman doar o balta 😉

        Răspunde
        1. Avatarul lui wholeblackebeverything
          wholeblackebeverything

          degrabă vine iarna , era să fie frumos , dar tot mai frumos e să fii tu

        2. Avatarul lui abisurile
          abisurile

          Era frumos, chiar foarte frumos. Doar ca eram atat de eu incat oboseam repede. Si caldura, caldura aceea imi punea capac. Ma dobora cu abur cu tot.

    2. Avatarul lui sweet & salty
      sweet & salty

      Foarte precis… și precis că nu o baltă (doar era). Asfaltul curge și el, că-i e-n firea lucrurilor să fie curgătoare (șșșșșt. Nu mă contrazice :))

      Răspunde
      1. Avatarul lui abisurile
        abisurile

        N-am cum. Să te contrazic. Căci eu am constatant doar efectul. Cauza? Bat-o vină O avea şi ea un scop precis. Căldură mare monşer

        Răspunde
      2. Avatarul lui Mugur
        Mugur

        Asfaltul chiar curge și se scurge. Loc să aibă și căldură! 🙂

        Răspunde
        1. Avatarul lui abisurile
          abisurile

          Eu una sunt cam anti-scurgere 😉 Să rămână bătute în cuie. Lucrurile bune.

        2. Avatarul lui Mugur
          Mugur

          Aș bate-n cuie… asfaltul, dar ar fi vai de bieții șoferi. Așa că, mai bine de bine să ne-auzim! 🙂

        3. Avatarul lui abisurile
          abisurile

          😉 Eu le-aş bate dar cu vârful în jos. Să ţină bine.

        4. Avatarul lui Mugur
          Mugur

          Am să-ți spun un secret: eu chiar mă ocup de asfalt, iar asfaltul meu chiar ține! Fără cuie bătute în el. Altminteri multe avioane nu ar mai putea decola. Totul depinde numai de om! Omul sfințește, chiar dacă nu este un sfânt.

        5. Avatarul lui abisurile
          abisurile

          Aşa-i. Am avut ocazia să văd astfalturi lucitoare, roşii, curgătoare, topite, creţ-aderente. E vorba de compoziţie, aşa mi s-a spus, adaptată la climat. În Atena era să alunec pe un astfel de astfalt adaptat. Ca şi la Amman dealtfel. „Totul are un scop” aşa mi s-a spus. N-am ajuns să găsesc cauza, am testat doar efectele

        6. Avatarul lui sweet & salty
          sweet & salty

          E de preferat curgerea decât baltai care nu curge. 🙂

        7. Avatarul lui abisurile
          abisurile

          Drept e. Trecerile sunt bune.

    Răspunde-i lui abisurile Anulează răspunsul

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    Bună,

    Sunt Dana

    Îmi place să scriu, să grădinăresc, să gătesc și să călătoresc

    Articole recente