Abisuri

În căutarea adevărului interior

Ninge fără mine


A brick bridge with barricades and fencing on each side of the sidewalk

@ Aaron Wilson

Era atât de rece clipa, mai ştii ?
Eu mâncam litere la o lumânare albă,
Şi, pentru că nu voiam să mă înec
(Era un miros prea aspru pentru atâta alb)
Cerusem voie să supravieţuiesc
Puţin, doar cât un bulgare aproape rotund
Aprope alb, aroape strâns
Strângeai atât de tare
Încât era să mor de-atât strâns
Şi tu continuai să strângi
Şi eu continuam să mor
Şi clipa aproape pleznise de atâta noi
Era atât de caldă clipa, mai ştii ?

Ninge fără mine, ceasurile trec
Există distanţe măsurate în fulgi
Şi vremuri lipsă.

3 răspunsuri la „Ninge fără mine”

  1. Avatarul lui Nautilus

    Intens ca o clipă 🙂

    aprope și aroape sunt cu litere mâncate la lumânare?

    1. Avatarul lui abisurile

      Erau alte vremuri, lumanarea era practic obligatorie 😉 Si aveau un gust literele alea …

  2. Avatarul lui Iosif
    Iosif

    Ninge cu petale de flori alb-roz, care impima Sufletului o liniste si pace nedefinite si inexprimabila-n cuvinte ! 🙂

Răspunde-i lui abisurile Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.