Abisuri

@ Alexander Andrews

Hai să ne jucăm de-a jocul
Tu ai începe cu o literă
Eu aş continua cu o viaţă
Un sentiment enorm tras pe o aţă
(Sfoara ar fi fost prea groasă)
Un indiciu oarecare
Aruncat la întâmplare

Tu ai spune că nu-ţi plac întâmplările
Şi eu te-aş lăsa să spui până la capăt
Şi la capăt tu ai vrea să pui punct
Şi eu aş trage de virgulă până când ar trozni virgula
Şi apoi aş  râde de atâta aţă întinsă la maxim
Şi m-aş mira că nu se rupe
Nici aţa
Nici viaţa
Nici vírgula
Şi aş trage concluzia care nu s-ar lăsa trasă
Dar cine şi-ar bate capul
Cu voinţele?
Eu m-aş declara fără să vreau
Rezistentă la non-rupere
Şi aş continua să mă joc
Tu ai spune că nu poţi
Că nu te lasă ancora
Ar fi vorba de o ancora ancorată adânc
În pământ
În inocenta mea
Eu aş încerca
Să dau pământul la o parte
Şi să cred că se poate
Dar ancora ar fi înfiptă adânc
Şi unghiile mele fine
N-ar ţine.