Dincolo de ziduri


Literatura ca utopie

Tropai prin gânduri crete și stârnești amintiri. Undeva, cândva, ridicam castele și maluri se surpau prăfuite de timp și de garduri roase de ploi.. Străzi mâncate de timp se sfarseau în ziduri reci și noi  treceam cu pași mărunți dincolo de toate. Se făcea ca dureai atât de tare gândul ca muream care puțin la fiecare secunda și, ca să dispar durerea, inghiteam în sec bucăți de secol lipsă și doar apoi tăceam. În urma doar pașii rabufneau furtuni stârnite din nimic. 

Tropai pași prin ziduri moarte și omor amintiri…

Tema săptămânii : „Pași”

Vezi articolul original

1 gând despre „Dincolo de ziduri”

  1. Galopam de cele mai multe ori prin amintirile trecutului sumbru, inconstienti de raul ce ni-l provocam, apoi dam vina pe viata, pe cei ce ne însotesc pe acest drum, fara sa realizam ca a fi si a trai cu adevarat, înseamna sa crezi sa speri ci sa IUBESTI NECONDITIONAT !
    Sa fii iubita si fericita, ca primavara îndragita, draga Daniela !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.