Sunt alb și plat și drept, sunt un infinit de posibilități și nimic concret nu se leagă. As da până la ultimul cuvânt să fie, până la ultimul fragment să existe, până la ultima lacrimă să mă mai simtă. Sunt un câmp de semnificații și o mare adâncă de idei. Fac valuri mici și spuma fina a dimineții străpunge gânduri cu viteza suntelui. Tresar, sunt alb și plat și drept, sunt infinit de mare și extrem de îngust, sunt aer și nori și ploi și străduțe înguste se termină brusc acolo unde încep toate, amestecate, de la bun început. Dincolo de mine o primăvară infinită ploua flori și ziua abia începe.
Cine sunt?
Ocean! Înghețat. Fără putința de a mai transmite vreo înfiorare. Bruma de cuvinte ce ne-o lași în dimineți ploioase de sâmbătă, doar ne pune pe gânduri și ne face să ne gândim cu seriozitate la felul în care transmitem ceea ce simțim!
(apreciez mult seria aceasta de ghicitori) !
Bună dimineața! Plouă strâmt printre pleoape și primăvara asta nu – mi mai trece. Ocean? Un ocean verde, vreau sa cred. Mă bucur să deschid ochii sub semnul metaforei. Îmi lipsea. Lumea a devenit cinic de cruntă.
Poate este nimerit, ca după asemenea schimburi de cuvinte să poată exista posibilitatea unei îmbrățișări! Cu mult drag aș face asta! Și atunci , puterea unui nou început va izbucni! Iar pleoapele, se vor încălzi. Ca și zâmbetul! 🤗
O îmbrățișare virtuala azi, sub ploaia care va începe.
Nu e usor sa îti cunosti identitatea,
Decât murind si renascând din nou.
Metamorfoza este Adevarul, libertatea,
Doar dupa moarte esti adevarat erou…
E un joc de-a mine
Am remarcat de la început „jocul” tau cu metaforele, si-mi place ! E Interesant si inspirant ! 🙂
Mă bucur tare! Hai de ghicește!
Ești gând? Sau dor mestins? Cred că dor nestins, cel puțin eu așa îl văd…
„Fac valuri mici și spuma fina a dimineții străpunge gânduri cu viteza suntelui.” Zau ca aici eu vad un subiect de roman. L-as putea incadra oriunde… de la paranormal la romance, de la aventura la thriller psihologic.
O carte nescrisa… 🙂
😉 minunat! Dar. Problema cu genul acesta de fraze este că nu pot fi decât rare… Nu iese de un roman.
Sunt un dor … un dor nemăsurat și prea întins, pe care îl atingt din când în când. Sunt un dor de tine, un dor care doare … sunt un dor… mi-e dor.
Sunt un suflet captiv, tanjind dupa iubire…
Esti
Ghicitorile tale sunt fascinante, citind imi vin in minte tot felul de idei iar la sfarsit imi dau seama ca nici una nu se potriveste la tot. Aici am zis cerul, apoi gandul, apoi somnul apoi marea, ….sa fie timpul?
Ar fi putut fi… Era visul