Abisuri

În căutarea adevărului interior


E foarte cald, în depărtare se aud cocoșii. Transpir ca naiba, pielea mi-e plină de broboane. Încerc să pun lucrurile cap la cap, creierul îmi sfârâie. Îmi amintesc până la urmă. M-am trezit într-un loc întunecat, habar nu aveam dacă era noapte sau dacă era zi. Dar puțea de-ți muta nasul. M-am abținut să nu strănut dar nu mi-a reușit. Asta le-a atras atenția. M-au prins repede, eram cea mai grasă. Apoi am început să fierb.
Ar fi ieșit o supă excelentă dacă ar fi pus mai mulți morcovi.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.