Sună telefonul, răspund, zice ia un pix și scrie, iau, notez, păr lung, ochi verzi, în intersecția de la Patria, ieri, ba nu, alaltăieri, ce mai contează, cert e că ploua, nu, nu avea umbrelă, contează, da, poate a răcit, dar o răceala nu explică totul, turuie mai departe, sigur era încurcata, nu mai gătea, casa era vai și amar, notezi da, notez da, o fi și vina lui, o fi, dar asta e poveste lungă, mai turuie încă vreo oră, se pierde în detalii, închid. Sună la ușă, deschid. Pe el nu l-am mai căutat niciodată.
