Insula


Au tăcut deodată toate. Și flăcările, roșii-portocalii, lipsite de căldură, au tăcut, zgomotul lor s-a pierdut printre ochiurile de fontă, a dispărut și sunetul metalic al tigailor, nici măcar atingerea fină a buretelui galben pe smalțul sărit al oalelor nu se mai aude, gâlceava tacâmurilor a devenit deja amintire. Îmi torn vin alb într-un pahar cu picior, mă întind pe blatul bej și privesc neonul. Lumina lui străpunge golul.E atât de liniște încât îmi vine să fac o tocană de cartofi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.