Amintiri din copilărie


Zicea să iau o foaie mare, de talc și să -mi imaginez pe unde ar trebui să fie părul din spatele casei. Bărăcile de peste drum. Cinematograful Patria și ghereta cu langosi. Când ajungea la langosi, făcea o pauză. Lungă. Știam că, dincolo de zâmbetul firav, înghite în sec. Ș-apoi continua. Zicea să întind foaia mare de calc pe dușumea și să trasez punctul din care începea să scârțâie poarta veche, metalică. Nu reușeam să-mi amintesc decât că era o poartă verde, pe care scriam cu creta. Când mă plictiseam, mototoleam foaia de calc și deschideam Facebook-ul. N-am știut niciodată care-i treaba cu tiparele Burda.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.