Nea Stanciu a ieșit la pensie la 55 de ani. Din pensia lui de poștas, a trăit fericit timp de zece ani de zile. Bea și își amintea. Când îi aducea pensia bunicului, nea Stanciu se oprea să bea un rachiu. Bunicul? Avea diabet dar unul în plus nu putea să-l omoare. Nea Stancu râdea, dădea rachiul pe gât și pleca. Pe drumuri era mereu nea Stanciu. Când nu aducea pensia, nea Stancu aducea ziare. După ce le citeam, le taiam în pătrate aproape egale. De multe ori nu se duceau. Trageam apa de 3 ori și tot nu se duceau.
