Balul bobocilor, Andrieș. N-am câștigat. La ieșire, mi-ai întins un buchet de lalele roșii și mi-ai spus că trebuia să câștig. În camera de cămin am pus buchetul în apă și am dat drumul la casetofon. Un Grunding luat pe sub mâna. Pe muzica dată la maximum, am închis ochii și am dansat. „Cântec, râs și durere, melodia iubirii „. Nu existau telefoane mobile pe vremea aceea, ai aruncat cu o piatră în geam. N-am auzit-o. N-ai mai îndrăznit niciodată. Acum e prea târziu să înțelegi. Să-mi fie țărâna ușoară.
Lasă un răspuns