Scriu la revista moravurilor obscure. Cât e ziua de lungă închid ochii la atrocități de tot felul, trec cu vederea șpăgi și infidelități, odată cu trecerea timpului am devenit rezistent la calomnii, trafic cu arme și furturi diverse, sunt deja imun la șantaje mizerabile spălare de bani și terorism internațional, opun rezidență la acte de caritate, serbări de sfârșit de an și drame de tot felul. Doar seara, când ajung acasă, îmi desfac o sticlă de vin și, abia după ce o termin, devin, pentru puțin timp, eu.
Abisuri 
Lasă un comentariu