Petrecerea de Revelion. Stăteam la tine în brațe și ascultam Queen. Eram vreo zece, într-o bucătărie mică, la casă, într-un cartier vechi, la poalele muntelui. Singurul drog posibil pe vremea aceea era dragostea. Imposibilă, neconceputa, inadmisibila, interzisa, greu de imaginat azi, și, dacă îmi aduc bine aminte, câteva sticle de bere. Am rămas multe melodii așa, aproape strânși, aproape străini, aproape că știam că nu se va întâmpla niciodată. Fumai. Toți fumau. Eu? Eu m-am apucat de fumat mult mai târziu.
Lasă un răspuns