Prima povestire aș fi terminat-o fără ultima frază
Amintiri despre zăpadă : mi-a plăcut finalul.
Măsurători: mi-a plăcut ideea. Dar nu m-au impresionat dialogurile.
Efort nerăsplătit, Schimbări – pas
Prieteni : mi-a plăcut finalul. Și ideea. Dar n-am rezonat cu felul în care au fost redate.
Lucru pe text : mi-a plăcut
3 în 1 : mi-a plăcut mult începutul. Și am rezonat perfect cu textul.
Amarcord : nu știu ce să spun. Faza aceea cu chiloții plini de căcat mi se pare că ar fi fost mai potrivită la final. Așa, pusă la început, a creat un Wow efect pe care povestea de după nu l-a dus.
Textele, per ansamblu, mi le-aș fi dorit un pic mai subtile. Dat fiind faptul că autorul a preferat frazele scurte, mai multă subtilitate ar fi provocat efectul „wow”. Așa însă… Mie una mi-a lăsat un gust amar… autorul nu a reușit să treacă peste frontiera dintre cine e, cu adevărat el, și ce reguli trebuie aplicate. Dar, sunt absolut convinsă că este mult mai profund decât a arătat în această carte. Un paravan. Prea sumar totul. Fii tu însuți și vei fi. Ideile sunt bune. Nu aplica regulile care te fac să fii altul. Chestia cu frazele scurte : nu le poți folosi fără Wow efect. Backman e greu de egalat. Are umor. Are stil. Nu te lăsa, ai talent. Dar lasă naibii regulile și frustrările.
Abisuri 
Lasă un comentariu