Abisuri

„Take only memories, leave the footprints”. Citesc anunțul și zâmbesc. Eu obișnuiesc să iau cu mine aromele. Zgomotul și atmosfera locurilor prin care trec. Brașov. Orașul copilăriei mele. Buricul târgului se numește Republicii. Strada principală. Un fel de Champs-Élysées al orașului, cum ar veni.

E mereu în plină forfota. Turiști, cozi la covrigi, la înghețată, ghivece cu mușcate pe mijlocul străzii. Și, cel mai important pentru mine, curțile lungi, întunecate, care dau în cartierele mici, ascunse de privirile indiscrete. Porțile lăsate dinadins deschise. Amestecul de arome. Sarmale în foi de varză murata, ochiuri prăjite în ulei, cotlet de porc cu cartofi prăjiți, Kürtőskalács, salată de vinete coapte, cheesecake. Atât de multe arome într-un singur loc. Intru în fiecare curte și o fotografiez. Să îi fur o parte din suflet și să-l iau cu mine. Obișnuiesc să iau cu mine bucăți din fiecare loc în care ajung. Gândurile se amestecă și, fără să știu de ce, fără să încerc să înțeleg de ce, îmi aduc aminte de primul cheesecake pe care l-am mâncat.

Urmarea o găsiți aici, pe noul blog culinar al prietenei mele.