Imi plac ideile originale, chiar daca vin din patrunizmile altora. Evolutia are nevoie de sange proaspat. Din pacate pierderile sunt inca enorme. Initiative originale zac esuate una peste alta , deseuri secatuite de esenta originala printr-o groteasca punere in aplicare. Sau poate o esenta originala creata practic dintr-o pura intamplare? Un fel de „cat pe ce” deja ratat in contactul cu concretul pus in practica. Mutilata de reguli si rigori intepenite, creativitatea moare incet dar sigur.
Am citit undeva despre o poveste nescrisa ce-si astepta urmarea un pic cate un pic , putin cate putin de la unii si de la altii. O fraza inceputa …
Ma saturasem sa astept momentul in care tu ve vedea cat de tare salivez la tine. Asteptarea mea abea incepea
… isi astepta continuarea cu cuvintele celorlaltii, necunoscuti adunati de peste tot. Doua reguli afisate din start : lungimea „aporturilor” personale nu trebuia sa aiba mai mult de 20 de cuvinte si fiecare nou aport trebuia sa fie o continuare logica a aportului precedent.
In definitiv de ce nu, mi-am imaginat ca initiatorul nu avea timp de pierdut printre ziceri alambicate, ceea ce cauta el era o esenta prezentata simplu si cat mai scurt si o noua ramificatie pana atunci inexistenta. Eroare de interpretare!
Spre marea mea dezamagire povestea nu s-a povestit mai mult de cateva ganduri razlete, mutilata fiind de rigiditatea unor reguli ulterioare. Initiatorul avea drept de veto si ultimul cuvant intotdeauna. Ramificatiile erau interzise, alternantele de asemenea. Sablonul trebuia respectat !
„@gorilez` nu ar fi fost suparata daca ai fi reusit sa continui povestea in acelasi stil. Ai mutat povestea in alta parte fara sa pastrezi linia povestii creeata de cei din fata ta. Asa ceva nu se face.
Am inteles intr-un final ca scopul vizat nu era povestea in sine ci imbunatatirea sablonului. Spre nemurirea initiatorullui. Amin.
Eu una am ramas complesita de idee. Imi voi permite poate sa o folosesc odata in stilul meu, dandu-i astfel o a doua sansa la a-si vedea scopul cu ochii. Caci continui sa cred ca nu toate ideile bune se pierd pe drum, injunghiate pe la spate.
Ar fi interesanta o astfel de poveste 🙂
Pai sa o lansam, zic ! Ma ocup , pe cuvant de pionier, gasesc o fraza de inceput si o ceva descriere si sa-i dam batare. Defapt fraza de inceput nu-i musai sa vina de la mine, a nu se ezita daca idei sunt. Poftiti la lansat povestea !
nu e musai, dar fiind ideea ta 🙂
Zis si facut : povestea a fost inceputa aici : https://profunzimi.wordpress.com/2012/05/22/strada/ si poate fi continuata tot aici sau aici (http://www.facebook.com/stradamea#!/stradamea)
[…] a fost a altora, eu doar am recuperat-o intr-o poveste ratata. Am promis sa remediez situatia. Astfeel s-a nascut povestea strazii. Continuarea prin comentarii […]