Deodată ceața


@ Gonard Fluit

 

De câteva zile
Bune
O carte stătea
Cu burta la soare.
Eu o priveam
Fascinată de suplețea metaforelor
Le stătea terbil de bine
Asortate cu nori
Iar norii
Nu anunțau nici măcar ploaia.
Era cald și voluptos
Si mirosea a fum
Si foile rămâneau albe.

Deodată s-a făcut gri
Și nu s-a mai văzut
Nici un rând.
Iar oamenii și-au pierdut direcția
Prin ceață.

Singură a rămas doar cartea
Privind în gol
În sensul metaforelor
Cu spatele la oameni.

Reclame

8 gânduri despre &8222;Deodată ceața&8221;

    1. Imi pare tare bine, o scrisesem initial pentru „fotografie Nemira” dar apoi mi-am dat seama ca nu prea se potriveste cu nici o poza pe care as fi putut-o fabrica. As fi vrut sa pot fabrica o poza cu o banca intr-un parc sub frunze care cad peste o carte deschisa la soare si nori. Din pacate aici a venit deja aproape iarna, soare nu mai este demult si cerul e gri….

      1. prima impresie chiar asta a fost: că e pentru Nemira. după aceea am remarcat că nu e nici o fotografie. oricum așa e mult mai mare impactul. a rămas pur și simplu O carte.

    1. Multumesc Ioana pentru ganduri, cea pentru Nemira am „fabricat-o” in stilul subiectului cartii, din ce mi-am mai adus aminte ca o citisem de mult. Problema e ca poza nu e profesionala ca n-am photoshop si aici costa licenta si oricum nul-am folosit niciodata asa ca a trebuit sa ma descurc asa, cu mijloace arhaice. In fine, m-am amuzat cu textul in schimb .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.