Pe fuga


De obicei doar exist, observ si las lucrurile sa se petreaca in voia lor. Doar observand, din cand in cand ma petrec si eu odata cu lucrurile intr-o rezonanta putin diferita de medie si cand se intampla asta, maresc rezolutia clipei tragand-o de margini pana simt ca da sa se rupa si apoi  testez calitatea trairilor si senzatiilor pana nu ma mai pot. In caz de trairi remarcabile, dau cu semne in stanga si in dreapta, fiori, culori, mirosuri, amestecuri imperfect dozate, le stochez la loc caldut si sigur si-mi continui existente purtata de rutina.

In ultima vreme n-am putut doar exista, impinsa de la spate de nevoi exprimate cu precizie de altii, am trecut in fuga pe langa o multime de lucruri in curs de desfasurare, ne-traind clipele la intensitatea cuvenita ci doar remarcandu-le prezenta si bifandu-le intersectiile.   

M-am intersectat de exemplu cu doua zboruri de durata medie si turbulente relativ rezonabile, o furtuna deasupra desertului si una sub linia ecuatorului, la viteza putin peste medie si stergatoare depasite de situatie, niste scaune lipsa inainte de check-in, niste scaune reci si metalice dincolo de check-in, un chelner negru cu par alb, Gotan Project pe toata durata zborului, un sofer dedicat, patruzeci de grade ude fleasca, la umbra, cateva radacini de copac de-a latul trotuarului, vreo cinci halbe de bere dintre care trei locale, vreo cincisprazece sedinte,  o cafea neagra si tare, o mocheta patata. Si asa mai departe.

De obicei doar exist, observ si las lucrurile sa se petreaca, luand notite de pe margine.

Exista desigur si exceptii si atunci dau vina pe pixul ratacit undeva pe drum.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Pe fuga&8221;

    1. Pai:
      unu): eu chiar nu te percep drept baba
      doi) : am adoptat voluntar stilul „expres” pentru a condensa imaginile deci
      trei) : e normal ca zicerile sa starneasca dorinta de detalii, in concluzie
      patru): detaliile sunt la liber, la cerere pe categorii : zbor, oameni, clima, vant, aspecte materiale, obiceiuri culinare

    1. Pai eu incerc sa exprim in cuvinte ceea ce gandesc, sa dau frazelor emotiile necesare unei comunicari ne-conventionale. Caci urasc „limbajul de lemn” si cuvintele „de forma”. Cand se poate, ma exprim si prin non-vorbe si atunci rezultatul e minunat. Pentru cine apreciaza sinceritatea, bineinteles.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s