Si deodata totul se facu … cum sa spun… un fel de liniste mare cat sa intre un sfarsit de vara in ea. Picuri de transpiratie nauci bantuiau in toate partile intreband in stanga si in dreapta trecatori aproape scursi : „N-ati vazut cumva capatul ? Ca noi l-am pierdut pe undeva pe drum”.
Trecatori aproape scursi nici nu-i bagau in seama, isi vedeau pur si simplu de ale lor „avem deja prosoape de intins, cine sa mai aiba timp si de capete ?”
Picurii se frecau pe sub sprancene din ce in ce mai aburiti de atata patos irosit, scoteau evantaie ieftine si incepeau sa le agite disperati cand in stanga cand in dreapta pana cand totul devenea balta.
Trecatori aproape scursi se opreau, se racoreau si apoi isi intindeau cuminti prosoapele „cat mai aproape, sa bata briza”.
Si astfel a trecut si vara.
Abisuri 
Răspunde-i lui zsilvia Anulează răspunsul