Abisuri

În căutarea adevărului interior

„Eu”-ului


E foarte tendinta sa te dai rapus de val. Intre atatia rapusi de oceane intregi, pastrand un pas in care poate chiar nu crezi, reusesti sa existi in pofida ta. Si ce poate fi mai frumos decat o existenta traita prin ochii altcuiva ?

Frumuseatea e insa efemera, ca si valul dealtfel.

PS : Prin spusele cuiva, am inteles ca pot exista o multime de „eu”-uri. Mai am ceva de invatat si asta ma bucura.

11 răspunsuri la „„Eu”-ului”

  1. Avatarul lui alma nahe

    Oho!(factorial) mai avem de învățat…oho, un fel de hău între două guri rotunde.:)

    1. Avatarul lui abisurile

      atata vreme cat dintii-s bine intretinuti …

  2. Avatarul lui monicasicoe

    eu-ul meu de astazi se bucura de ce a citit. seara faina sau buna dimineata dupa caz 🙂

    1. Avatarul lui abisurile

      Ma bucur. Multumesc. Ai un eu pe zi?

      1. Avatarul lui monicasicoe

        nu chiar. de unde atatea eu-ri? 🙂 doar ca nu e acelasi tot timpul, imi place sa le alternez

  3. Avatarul lui Dan
    Dan

    O regulă cazonă tâmpită (oare de ce am mereu impresia că alăturarea asta este pleonastică ? :roll:) spune că acolo unde sunt doi oameni unul este şef şi deci, îndreptăţit să îi comande celuilalt. În situaţia în care „eu”-urile au fost supuse serviciului militar obligatoriu sau fac măcar parte din Alianţa Nord-Atlantică, e musai să se stabilească o ierarhie şi să fie desemnat „eu”-ul cel mai mare în grad. Altfel ne cufundăm în haos.

    1. Avatarul lui abisurile

      Eu sa ma declar fericita deci, un unic eu, nu tu ierarhii, nu tu balarii.

      1. Avatarul lui Dan
        Dan

        Care din voi a răspuns ? 🙄

      2. Avatarul lui abisurile

        Pai eu sunt numai una, dupa cum spuneam.

      3. Avatarul lui Dan
        Dan

        Aha… Deci era ecoul …

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.