E foarte tendinta sa te dai rapus de val. Intre atatia rapusi de oceane intregi, pastrand un pas in care poate chiar nu crezi, reusesti sa existi in pofida ta. Si ce poate fi mai frumos decat o existenta traita prin ochii altcuiva ?
Frumuseatea e insa efemera, ca si valul dealtfel.
PS : Prin spusele cuiva, am inteles ca pot exista o multime de „eu”-uri. Mai am ceva de invatat si asta ma bucura.
Abisuri 
Oho!(factorial) mai avem de învățat…oho, un fel de hău între două guri rotunde.:)
atata vreme cat dintii-s bine intretinuti …
eu-ul meu de astazi se bucura de ce a citit. seara faina sau buna dimineata dupa caz 🙂
Ma bucur. Multumesc. Ai un eu pe zi?
nu chiar. de unde atatea eu-ri? 🙂 doar ca nu e acelasi tot timpul, imi place sa le alternez
O regulă cazonă tâmpită (oare de ce am mereu impresia că alăturarea asta este pleonastică ? :roll:) spune că acolo unde sunt doi oameni unul este şef şi deci, îndreptăţit să îi comande celuilalt. În situaţia în care „eu”-urile au fost supuse serviciului militar obligatoriu sau fac măcar parte din Alianţa Nord-Atlantică, e musai să se stabilească o ierarhie şi să fie desemnat „eu”-ul cel mai mare în grad. Altfel ne cufundăm în haos.
Eu sa ma declar fericita deci, un unic eu, nu tu ierarhii, nu tu balarii.
Care din voi a răspuns ? 🙄
Pai eu sunt numai una, dupa cum spuneam.
Aha… Deci era ecoul …
cred ca da