De una singura


Eu una am avut de curand o raceala profunda. Si taman raceala aceea profunda care m-a cam pus pe o linie paralela cu ceea ce unii numesc realitate iar altii vis, taman acea raceala profunda mi-a produs o incursiune in diversele feluri de a te detasa de toti si de toate.

Pentru ca aveam o ora buna de asteptat un avion ce se definea cu premeditare plin ochi si pentru ca si sala de asteptare era si ea fix ca si premeditarea avionului, la fel de plina si la fel de ochi – de toate felurile de la cei mai rotunzi pana la cei mai vrezi – nu-mi ramanea altceva de facut decat sa-mi analizez starea aceea paralela si mai ales cauzele detasarii, pe cat de involuntare, pe atat de incompatibila cu contextul, picata fiind fix in cel mai nepotrivit ceas si fix in cea mai nepotrivita „situatiune” : eu de una singura.

Si tot analizand starea cu ochii inchisi mi-am dat seama ca taman detasarea de toti si de toate imi creea acea stare de somnolenta paralela cu realitatea. Si tot fortandu-ma sa ies din stare – dar de fapt afundandu-ma si mai si in ea caci cu cat incercam eu mai tare cu atat aveam mai tare si mai profund impresia ca linia paralela devenea punct si punctul pauza – tot incercand eu asa starea cu degetul am reusit sa-i gasesc o definitie acelei detasari.

Am numit-o meditatie.

De atunci – sa tot fie vreo trei sapamani bune – o aplic cu rezultate vizibile. Traiasca deci gripele cu tot cu starile lor ! Sau cam asa ceva , in tot cazul…

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;De una singura&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s