Te aflai undeva
Dincolo de urechi
Între sunetul înfundat al aerului străpuns
Şi non-sunetul
Timpanului strâns la mijloc.
Te aflai dar nu trăiai
Respirai doar apă
Între două sorbituri îţi imaginai şi timpul
Şi minutele nu se scurgeau
Minutele se concentrau in jurul tau
Deveneai şi tu minut
Umflat de atâta aer strâns
Între ţine şi ziua care se scurgea
Dincolo de ţine.
Dincolo de urechi
Aşteptai să iasă stropii
Aerul opunea rezistenţa specifică celui strans la mijloc
Într-un sfârşit cedai, spălai cana, o puneai la loc
Şi-ţi dădeai drumul la urechi.
Abisuri 
Cei ce descopera TACEREA descopera un inteles profund al pacii…In clipele de tacere interioara, orice sunet dispare, cu toate ca exista. Existenta sunetelor tine de NOI, nu de urechi. Cat timp urechile functioneaza ca palnile…va trebui nu numai sa spalam cana…ci si „putina”.
Urechile mele au tendinta de a filtra cam mult. Deh, criteriile …