Abisuri

Se făcea că (virgulă) cădeau beţe de chibrit peste un deal foarte înclinat. Eu încercam să urc panta cu spatele la ea, ea nu şi pace, „să începi cu baza” îmi spunea, eu priveam negru baza, baza mă fugărea, eu simţeam panta în coastă, incercam să-mi strig prietenele, una câte una, nu, nu în ordine alfabetică, ci complet aleator începeam cu prietena „A” şi terminam cu prietena „I”, prietenele cărau o sacoşă plină, era piaţă ieftină seara, prietenele urcau panta cu faţa spre ea, eu le rugam să o urce mai repede, eu eram aproape de vârf, ele mă priveau încet, cu zâmbetul pe buze „dar unde te grăbeşti asa?” mă intrebau prietenele şi eu le arătăm cu degetul spre bază, sacoşa era plină ochi şi prietenele nu mai aveau ochi pentru bază, eu dădeam din mâini, disperarea mi se citea printre degete, eu ţipam , eu mă pierdeam cu sunet cu tot, prietenele îşi priveau degetele roşii, prietenele mă priveau ciudat, erau două prietene bune, ne cunoscusem pe vremea facultăţii, una dormea fix deasupra mea, cealaltă la fel, cu un etaj mau sus.

„Grăbiţi-vă” le strigam eu fără sunet, ele nu auzeau, ele mă priveau doar de departe, le păream gri, se lăsa seară si dealul se întuneca odată cu ea, eu continuam să agit disperată degete, le agitam pe toate deodată, nu mă gândeam la ritmuri sau alte chesti din ăstea, asemănătoare, eu simţeam doar panta în coasta şi-mi auzeam prietena „D” şoptindu-mi în urechea stânga „Ai grijă, vine pe Canal”. Eu priveam „Canalul”, era din ce în ce mai noapte şi mi se părea şi mai negru, o credeam pe cuvânt pe prietena „D” ne ştiam de mici, ea trăia pe un deal, eu pe altul.

Se făcea că (virgulă) cădeau beţe de chibrit pe un deal în pantă. Se lăsase noaptea şi toată lumea era cu ochii pe mine. Când m-am trezit mi s-a făcut dor de prietenele mele, nu ne mai auzisem de ceva vreme.

Din seria Psilunelilor.