Îi dăduseşi întâlnire la şapte, nu venise, îi imaginaseşi lipsa în fel şi chip. Priveai spaţiul liber şi-ţi părea rău că nu mai existau ghirlandele de altădată. Atunci mirosea a portocale pe sub mâna, tot atunci trecuse şi mama pe sub pom şi tu deschiseseşi ochii prea devreme, un pic prea devreme.
Asa cum nu exista „Mos craciun”, nu exista nici „prea devreme” ori prea târziu. Timpul, spatiul si materia, sunt plasmuiri ale programelor subconstientului.
Pe atunci, fix cu o secunda inainte, exista … Si deodata n-a mai fost. Traim pentru ca avem incredere in viitor. Eu, in acel moment, nu mai am avut …
Da, momentele, clipele, secundele, sunt adeseori eterne, atemporale.