Mi s-au lipit de degete
Întâmplările acelea
Rotunde ?
Pătrate ?
Triunghiulare ?
(Eram atunci prinşi într-un cerc)
Tu,
La mijlocul întâmplărilor
Eu,
La capătul degetelor
Am scuturat zile în şir
Din degete
Din mine
Din tine
Până când n-am mai fost deloc
(Sau poate că mai eram dar nu ştiam
Acolo, în spatele unghillor muşcate până la carne)
Şi atunci am început să mă amăgesc
Cu câte puţin, foarte puţin
Din ceea ce-mi aminteam din tine.
Tu cu viaţa ta
Eu cu muza mea…
(Dincolo de aparente)
Lasă un răspuns