Abisuri

În căutarea adevărului interior

Liftul (2)


Stăteam pe o fantă a timpului şi priveam în gol. Era atât de întuneric acolo între două etage. E viaţă multă, multă de tot între două etage. E de ajuns să deschizi ochii mari şi urechile mari şi să te laşi purtat de imaginaţie între două etage. Uneori se întâmplă lucruri ciudate, perpendiculare pe cotidianul tău. Alteori nu, doar se întâmplă. Asta-i viaţa la bloc.

2 răspunsuri la „Liftul (2)”

  1. Avatarul lui Traian

    Uneori daca ai urechile mari(la figurat), s-ar putea sa nu-ti placa mereu ce auzi. 😀
    Viata la bloc e cam ciudata, sincer. Ma rog, depinde si de pozitionare.

    1. Avatarul lui abisurile

      Da, e clar, depinde de filtru, de urechi si de pozitionare. Prin fanta se intrevad detaliile.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.