Abisuri

Începuseră s-o doară manelele. Lumea le arăta cu degetul dar făcea la fel, le citea şi le propaga.

Un „like”, două „like”-uri, un model, două modele mai încolo apăruseră sosiile. Acele manele care nu se vedeau manele. Umblau cu ochii închişi sosiile. Aveau obiectivele lor sosiile. Celebritatea lipeşte ochii cu leocoplast roz.

Începuseră s-o doară sosiile. Ipocrizia involuntară a sosiilor. Sosiile dădeau vina pe modele şi modelele pe „like”-uri. Începuseră s-o doară cercurile. Se tot învârtea şi nu găsea ieşirea. Nu exista explicaţie general valabilă iesirii.

” Totul” defineşte o mentalitate.

Se învârtea în cerc si dădea vina pe „like”-uri. Dacă n-ar mai fi nu s-ar mai povesti. Sau poate că s-ar povesti dar doar în şoaptă. Până nu s-ar mai povesti deloc. Începuseră  s-o doară pietrele.

Atât de multe… În cine să (mai) dea?

Începuseră s-o dărâme principiile şi dusă fusese.